Meseria de detectiv particular dupa modelul Rusesc

 In Uncategorized

Articolul descrie realitatea actuala prin prisma cadrului legislativ ce reglementeaza profesia de detectiv particular in Rusia. Ceea ce se intrevede din sablonul rusesc este faptul ca intr-o societate democratica precum este cea din tara noastra, nu ne putem raporta la aceleasi practici si mecanisme de actiune precum intr-o societate autoritara ca cea din Rusia.

In al doilea rand, chiar daca exista asemanari in ceea ce priveste activitatile practicate in timpul investigatiilor private, noi cautam sa le punem intr-o lumina proasta, pentru a nu incuraja practicarea acestora in Romania. Concluzia articolului este aceea ca pentru a repera si pricepe ce nu faci bine ca detectiv particular si pentru a-ti perfectiona munca, trebuie sa experimentezi si metodele mai putin corecte in practica, din perspectiva drepturilor omului si a modelului economic.

In data de 22 ianuarie a anului 1669 au fost tiparite „Articolele despre furt, jaf si fapte criminale”, care au modificat natura sistemului judiciar al Rusiei, ramas aproape  neschimbat din cele mai vechi timpuri. Pe atunci detectivii erau persoane de incredepre pe care guvernul le desemna pentru a se ocupa de gestionarea si combaterea infractionalitatilor prin descoperirea adevarului. Acestia erau vazuti in societate ca functionari publici. Reforma a introdus profesia de detectiv in urma lipsurilor si nevoilor identificate in acea perioada in randul administratiilor publice si locale care se luptau cu incapacitatea de a controla si gestiona amenintarile si riscurile care pandeau statul moscovit in formare, dar si asupra cetatenilor, care resimteau efectele si aveau nevoie de protectie. Astfel, „zonele” in care administratiile locale nu puteau interveni si aplana situatiile au fost atribuite detectivilor. Aceste cazuri “speciale” necesitau prezenta unor persoane inzestrate din punct de vedere intelectual si cu calitati fizice considerabile. Era necesar ca detectivii sa stapaneasca alfabetizarea si matematica pentru a putea conduce si înregistra anchetele si contabilizarea taxelor primite.

In prezent, modelul rusesc este fundamentat pe legi restrictive care limiteaza fluxul de informatii care se regasesc in dosarele civile si cele oficiale. Detectivilor particulari din zilele noastre le este foarte limitat accesul legal la anumite tipuri de surse. Lucru care se reflecta in costurile mai ridicate ale investigatiilor. Agentiile federale si cele regionale impartasesc rareori informatii intre ele. Obtinerea informatiilor necesare presupune o foarte buna cunoastere a agentiei care detine informatiile dorite. Aceast drum complex spre informatie face ca durata investigatiilor si costurile sa creasca. Uneori, detectivului ii trebuie o foarte mare perioada de timp pentru a determina care agentie are inregistrarile necesare.

Detectivii din Rusia, mai exact un procent de aproximativ 85% dintre ei, lucreaza la nivelul informatiilor de vanzare – tranzactionare, adica din surse deschise albe si gri. Doar 10-15 % dintre detectivi particulari rusi sunt implicati profesional in activitati de filaj. Acestia sunt persoane cu experienta respectabila – fosti ofiteri de informatii sau foste organe de aplicare a legii. Este interesant de precizat acest aspect, deoarece in Romania procentajul este pe dos. Respectiv, doar 10-15% dintre firmele de detectivi particulari isi fundamenteaza munca pe surse deschise albe si gri, in timp ce 80-85% desfasoara preponderent activitati pe filaj. Oare de ce se intampla acest lucru?

Recent Posts

Leave a Comment